Alimentarea bugetelor locale din taxa de stâp vine în contextul în care, cu nici trei luni înainte de prezidențiale, Guvernul a decis amnistia fiscală pentru pensionarii și mamele care au încasat bani în plus de la stat deși nu aveau dreptul, iar parlamentul i-a pus pe listă și pe bugetari.
„Vreau să vă anunț că Senatul a aprobat atât legea de reducere a CAS, cât și amnistia fiscală față de pensionari, mame și profesori. Vreau să anunț public, pentru că am avut o discuție cu doamna ministru Petrescu, că taxa pe construcții speciale putem să ne permitem să o reducem, de la 1,5% la 1% și toate veniturile să fie colectate și să intre în bugetele autorităților locale. Când au de această prostie să nu mai dăm bani la primari.(…) Banii pentru primari nu sunt pentru primari, sunt pentru cei care locuiesc în orașe, comune”, a spus Ponta înaintea ședinței de guvern, fără a anunța un termen de la care măsura va intra în vigoare.
Guvernul estima inițial pentru acest an încasări din taxa de stâlp de 500 de milioane de lei, însă acestea vor fi în realitate de 1,5 miliarde de lei. Pe primul semestru, taxa pe construcții speciale a adus la buget suma de 751 de milioane de lei.
Taxa pe stâlp a fost considerată de Guvern drept una dintre sursele de compensare a impactului reducerii CAS la angajator cu 5 puncte procentuale (de la 20,8% la 15,8%). În nota de fundamentare la proÂiectul de reducere a CAS, Ministerul Finanțelor susține că spațiul fiscal necesar pentru adoptaÂrea acestei măÂsuri, în contextul reducerii deficitului bugetar, va fi generat în acest an de plusul de venituri din „taxa pe stâlp”, de 1 miliarde de lei, față de estimările inițiale. În schimb, Consiliul Fiscal a atras atenția că plusul de încasări din „taxa pe stâlp” a fost deja consumat în acest an prin amânarea cu trei luni a implementării accizei suplimentare la carburanți, precum și prin decizia de restituire a unei părți din aceasta către marii transportatori.
Plata taxei pe construcții speciale se face în două rate egale, pe 25 mai și pe 25 septembrie.
Introducerea taxei pe stâlp a fost, alături de creșterea accizelor la carburanți, unul dintre principalele argumente ale autorităților române în negocierile cu FMI și CE pentru ca instituțiile internaționale să accepte creșterea cheltuielilor bugetare pentru acest an.